Tiberiu Cunia - Wikipedia, Ențiclopedia liberâ Sari la conținut

Tiberiu Cunia

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã

TIBERIU CUNIA

10.01.1926 – 07.04.2016

Lingvist, scriitor armãnescu

Fundator a EDITURÃLJEI CARTEA AROMÃNÃ


Di bana

Tiberiu Cunia (n. 10 Yinar 1926 – d. 7 Apriru 2016) easti Armãn, amintat pi 10 di yianar, anlu 1926, Edesa, tu Gãrtsii iu tatu-su eara inspector ti educatsii. Cãndu umplu shasi meshi, cu pãrintsãlji s-dusi s-bãneadzã tu Romãnii. Prota u anvitsã limba di dadã, limba armãneascã, dupu atsea limba vãrgãreascã, a cãndu umplu 5 anj s-dusi tu gradinitsã shi aclo u anvitsã limba romãneascã. Sculia primarã shi Litseilu li dipisi Bazargic, azã Dobrich tu Vãrgãrii. La anlu 1940 s-dusirã s-bãneadzã Costantsa, iu lu dipisi Litseulu. Protslji doi anj eara la Facultatea ti silviculturã, Bucureshti. Dupu 5-6 meshi fudzi dit Romãnii shi toamna 1948, ilegal lu tricu sinurlu cu Yiugoslavia di maninti. Shasi meshi tricu tu logorili comunistitsi, lucra Bosna, dupu vãrã chiro vrea s-fugã, ma lu acãtsarã. Di aclo fudzi tu Italii iu shidea tu campuri ti refugãtori. Toamna, anlu 1949 ilegal lu tricu sinurlu cãtrã Frantsii shi agiumsi Parijlji. Anlu 1951, tu cãsãbãlu Nansi, tu Frantsii u dipisi Facultatea ti silviculturã. Atumtsea avea 25 di anj. Dupu andoi meshi emigrã Canada.

Aclo lucra tu Companii internatsionalã ti prilucrari a cartiljei, tu chiro di 17 di anj. Avea posibilitati s-lucreadzã la multi Univerzitãts americheshtsã, ma nu vrea s-fugã di Montreal. Eara profesor universitar shi statistician cu anami mondiala. Un an lucra ca profesor univerzitar la Univerzitatea di Yeil. Tu soni, apruche s-lucreadzã ca profesor ti statisticã shi cercetãri operatsionali, la Colegilu ti silvicultura, la Univerzitatea Siracuza. Aclo lucra 27 di anj, pãnã nu inshii tu penzii. Prof.Cunia ari organizatã 40-50 di adunãri profesionali tu Canada shi tu Statili Uniti ali America (congresi, shedintsi, seminari, cursuri spetsializati ti profesionalishtsã shi ashi ma anclo). Un di atseali eara shi Congreslu di Bucureshti la anlu 1978, cãndu ti prota oarã s-strãvãsi cu prof.Vasile Barba shi ahurhirã s-adarã planuri ti alumtari ti avigljeari a limbãljei shi a culturãljei armãneascã.


  • Aminta tu Americhia premia Von Humboldt (fu protlu american tsi aminta una premia durusita di ghermanji), fu dascalu la Yale sh Syracuse.
  • Cumanduseashti "Editura Aromana" sh pana adza tipusi cama di 100 cartsa Armaneshci.
  • Anyrapsi Dictsiunarlu Armanescu turnatu dupu "Dalamatra", "Boiagi" i "Mihaileanu" cu apridutseari tu limba anglicheasca, frantseasca i rumaneasca.


Activitãts armãneshtsã:

Profesor Tiberius Cunia easti mari alumtator shi patriot Armãn, persoanã cari deadi mari contributsii ti dishtiptari a sentimentului natsional a Armãnjlor. Easti fundator a editurãljei “Cartea Aromãnã” cu plan ti editari shi tipuseari un mari fondu di cãrtsã armãneshtsã. Cu ahurhita di la anlu 1994, Tiberiu Cunia lji bãgã timeljurli ti editari a unãi revistã pi limbã armãneascã sum numa “Rivista di literaturã shi studii armãneshtsã”. Deadi mari sustsãniri shi agiutã ti andridzeari a tsintsilor Congresi internatsionali ti limba shi cultura armãneascã tu organizatsii a Uniunea ti limba shi cultura a Armãnjlor dit Fraiburg – Republica Ghermania, cum shi ti organizari a Congresilor ti limba shi cultura armãneascã tsi s-tsãnurã Brigiport, tu Statili Uniti ali America. Tiberiu Cunia eara shi organizator a Simpoziumlui ti standardizari ti scriari pi limba armãneascã tsi s-tsãnu Bituli, tu Republica Machedonia, anlu 1997.

Tu meslu andreu, anlu 2008, tu casili armãneshtsã adusi mari harau cu atsea tsi on-line lu pitricu Dictsionarlu armãnescu andreptu dupu dictsionarili al Paphagi, Mihãileanu shi Dalametra, cu tradutsiri a zboarãlor armãneshtsã pi trei limbi xeani, shi atsea: limba rumuneascã, limba frantsuzeascã shi limba anglicheascã.

Ti aestã mari shi tinjisitã numã armãneascã, ti domnul Tiberiu Cunia, ia tsi scrii cãnãscuta jurnalistã di la Radio Romania internatsional, doamna Irina Paris Naum: “Metropola culturalã armãneascã , Moscopolea tsicara ca eara aspartã aua sh-cama di dau suti di anj, ma ea eara bãneadzã cu suflitlu, ti furnjia a niscãntsãlor oaminj cum easti Tiberiu Cunia, un om tsi lu vrem shi tsi lu tinjisim tuts atselji cari lu cunushtem, icã di furnjii a cãrtsãlor tsi li tipuseashti, shi tsi va s-zburascã ti opera a lui shi ti lucurlu tsi lu ari faptã ti Armãnamea di lumea tutã”.

Numa a profesorlui Cunia sigura ca ari ahorghea loc tu ma naua istorii armãneascã shi va s-hibã egzemplu ti alumtari ti cauza armãneascã cu scupo: avigljeari di chireari a limbãljei armãneascã.


Premii:

Ti angajmanili profesionali amintã multi premii di cari dau suntu cu ahorghea importantsã: eara tinjisitu cu premia ghermaneascã Alexander von Humboldt, premii cari s-da a oaminjlor di shtintsã. Alantã pricunushteari easti alidzeari ti “Laureat” la Univerzitatea di Freiburg, tu momentul cãndu shi prof.Vasile Barba agiumsi s-bãneadzã Freiburg. Pi ilichii di 70 di anj eara aleptu ti membru di tinjii a Academiiljei ti agriculturã shi silviculturã tu Romãnii.


Izvuri di Nuntru

[alâxire | modificare sursă]

Izvuri di Nafoarã

[alâxire | modificare sursă]

Biblioyrathilj

[alâxire | modificare sursă]
  • Ilie Traian: "Tiberius Cunia - Un Coresi aroman", Editura Cartea Aromana, Editura Danubius, 2002.

Format:Arhii-bio