Monotreme - Wikipedia Sari la conținut

Monotreme

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Monotreme

Tachyglossus aculeatus
Clasificare științifică
SupradomeniuBiota
SupraregnEukaryota
RegnAnimalia
SubregnEumetazoa
ÎncrengăturăChordata
SubîncrengăturăVertebrata
InfraîncrengăturăGnathostomata
SupraclasăSarcopterygii
ClasăMammalia
SubclasăTetrapodomorpha
InfraclasăElpistostegalia
Ordin
Monotremata[1][2][3]
Bonaparte, 1837

Monotremele sunt cele mai puțin dezvoltate mamifere. Ele au fost denumite de la prezența unui singur orificiu, comun pentru căile urinare, genitale și digestive, care se deschid toate în cloacă (din grecescul monos - 'unic' + trema 'orificiu', care se referă la cloacă).

Caracteristici generale

[modificare | modificare sursă]

Caracteristici nemamiferice

[modificare | modificare sursă]

Ele mai sunt numite mamifere primitive, fiind unicele mamifere poichiloterme, adică cu temperatura corpului variabilă. Astfel temperatura corpului variază între anumite limite (25 - 36 °C). Sunt animale ovipare. Fac 1-2 ouă.

Caracteristici mamiferice

[modificare | modificare sursă]

Au glande mamare tubuloase care sunt răspândite în două câmpuri glandulare ventrale. Acestea nu au mameloane. Puii ling laptele ce se prelinge din glandele mamare.

Arealul de răspândire

[modificare | modificare sursă]

În această grupă se includ echidna și ornitorincul. Monotremele pot fi întâlnite în Australia, Tasmania, Noua Guinee. Majoritatea trăiesc în apropierea bazinelor acvatice. Puii lor ies din ouă goi și orbi.

Morfologia externă

[modificare | modificare sursă]

Morfologia internă

[modificare | modificare sursă]

Morfologia internă a monotremelor se deosebește foarte mult de cea a altor mamifere.

Deși este considerat unul mamiferic, scheletul monotremelor este, în multe aspecte, asemănător celui reptilian și celui aviar. Astfel craniul monotremelor este asemănător celui aviar:

  • rostrumul este unul lung, foarte asemănător cu un cioc;
  • dentiția la maturi este absentă;
  • osul lacrimal este absent.

Coastele sunt unite atât cu vertebrele cervicale, cât și cu vertebrele toracale (la mamifere numai cu cele toracale). Umărul este alcătuit atât din claviculă și scapulă, cât și din așa formațiuni osoase unice, specifice numai monotremelor, precum: corcoidul, epicoracoidul și interclaviculă. Altă caracteristică scheletică a monotremelor este un os epipubic larg, situat în zona pelvicală.

Sistemul nervos

[modificare | modificare sursă]

Sistemul nervos este unul slab dezvoltat.

Sistemul excretor și urinar

[modificare | modificare sursă]

La monotreme, sistemele urinar, excretor și reproducător se deschid într-un singur duct, cloaca, o structură similară celei reptiliene.

Sistemul circulator

[modificare | modificare sursă]

Inima monotremelor este cu 4 camere (2 ventricule și 2 atrii), ca la restul mamiferelor.

Sistemul reproducător

[modificare | modificare sursă]

Ordin Monotremata

Monotremele au apărut acum aprox. 120 de milioane de ani, la scurtă perioadă față de evoluția placentarelor trituberculate. Cei mai probabili strămoși ai monotremelor sunt reptilele sinapside terapside cinodonte. Acestea erau acoperite cu păr și dentiția avea canini și molari, probabil aveau și sânge cald.

  1. ^ Integrated Taxonomic Information System, , accesat în  
  2. ^ Class Mammalia Linnaeus, 1758 (PDF) 
  3. ^ Mammal Species of the World[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);